Începuturile consumului de cafea nu ne sunt prea bine cunoscute. Tot ce putem face pentru a înțelege cum cafeaua a reușit să fie atât de răspândită, este să punem cap la cap legile și deciziile judecătorești din perioada Otomană referitoare la legalitatea consumului de cafea, să citim însemnările despre consumul de cafea de la începutul secolului al XIV-lea din sudul Peninsulei Arabe și presupunerile potrivit cătrora, cu alte câteva secole înainte, etiopienii foloseau arborele și boabele de cafea.

terasele de cafea din Yemen

Cel mai vechi text cu privire la cafea, ne spune că aceasta a fost consumată de musulmanii sufiți din Yemen. De fapt, Yemen nu este departe de Etiopia, locul de naștere al ideii de cafea, dar yemeniții au ajutat la popularizarea cafelei. Se pare că în secolul al XIV-lea, sufiții au inclus cafeaua în ceremoniile religioase, pentru că au observat că aceasta îi ajuta să rămână treji în lungiile lor meditații spre starea de puritate absolută. Pentru început, cafeaua a fost considerată de către aceștia un produs medicinal, apoi o băutură nelipsită de la moschee.

asa se usuca in Yemen cafeaua

Un act juridic din 1438 atestă consumul de cafea în Aden, cel mai mare oraș și port din Yemen, în timp ce un alt act juridic de la sfârșitul secolului al XIV-lea vorbește despre consumul de cafea în Mecca, Arabia Saudită. Alte documente arată cum consumul cafelei s-a râspândit pe întreaga Peninsulă Arabă până în secolul al XVI-lea. Până în anul 1510, sufiții egipteni consumau și ei cafea.

 

Cafeaua a devenit subiect de poezie, esee și legi

Prima lege cu privire la cafea a apărut în anul 1587. Aceasta discuta etimologia cuvântului cafea, proprietățile ei, controversele cu privire la consumul ei în timpul ceremoniilor religioase și se încheia cu versuri care o lăudau. Acea lege a fost tradusă în franceză între anii 1704 și 1717 de către orientalistul francez Antoie Galland. Zece ani mai târziu, în 1727 Europa avea să cunoască despre cafeaua arăbească, datorită scriitorului francez Jean de La Roque și a doctorului scoțian James Douglas.

 

Suleiman Magnificul, primul sultan otoman care a gustat cafeaua

După însemnările cronicarului otoman Ibrahim Peçevi , aflăm că în vremea lui Suleiman Magnificul (domnie, 1520 – 1566), cafeaua arăbească avea să devină în Imperiul Otoman o adevărată afacere. Tot atunci au apărut și primele cafenele. Ibrahim Peçevi scrie: „doi bărbați, Schems și Hekim, unul din Damas și celălalt din Aleppo, și-au deschis fiecare câte o cafenea în cartierul Takhtacalah din Constantinopol”. Aceste cafenele erau situate in apropierea moscheii Rüstem Pașa (perioadă construcție, 1561-1563) și „erau mobilate cu canapele și carpete simple și elegante, pe care erau poftiți oaspeții, oameni de cultură, iubitori de șah, table și alte jocuri asemenea, iar cum majoritatea turcilor au început să guste din astfel de locuri, numite Cahveh Kaneh, numărul clientelei s-a multiplicat”.

doua femei din Etiopia fac cafea

 

Prima cafenea din Europa

Vestul a început să consume cafeaua întâi printre oamenii de cultură și negustorii (în special din Veneția, Amsterdam, Marsilia) care aveau legătură directă cu teritoriul Otoman. Prima cafenea din Europa a fost deschisă în Anglia, în anul 1652, în curtea bisericii Sfântul Mihail din Cornhill, centrul comercial al Londrei.

 

Yemen – locul de plecare al cafelei spre Occident, locul de naștere al cafelei mocha

Se spune că Yemen este cea mai arabică țară dintre toate din peninsula Arabă. Tot Yemen este țara în care evreii yemeniți își trasează rădăcinile până la Profetul Noe. Yemen este o țară cunoscută datorită condimentelor, dar mai ales datorită cafelei pe care o cultivă. Yemen este locul din care cafeaua a plecat spre Occident.

Yemen  a monopolizat comerțul cu cafea pentru 200 de ani, iar cel mai cunoscut port pentru exportul de cafea a fost Portul Mocha. Cafeaua mocha, primul tip de cafea din lume, a devenit faimoasă  pentru aroma pe care o creează când este amestecată cu cafeaua indoneziană Java – de aici și tipul de cafea Mocha Java.

Cafeaua yemenită este foarte aromată și acidă. Are un ușor gust de tabac și chiar de ciocolată. Cel mai surprinzător lucru la cafeaua yemenită este acel gust de ciocolată, ceea ce a dus la rețeta de „cafea mocha” sau „cafea albă”, prin care diverse tipuri de cafea se amestecă cu ciocolată.

 

Terasele de cafea și culesul cu mâna

În Yemen, cafeaua se găsește în plantații de mici dimensiuni, în terase create pe zonele înalte, la 1500 m altitudine. Cele mai importante zone din Yemen în care se plantează cafeaua sunt Bana Mattar (cea mai bună calitate), Hiraz (cea mai acidă), Sana’a (cea mai puțin acidă) și Bani Ismail. Yemeniții încă culeg cafeaua cu mâna în lunile noiembrie, decembrie și usucă boabele la soare pe acoperișurile propriilor case sau în tăvi de mari dimendiuni.

femei din Palestina care macina cafea – in anul 1905

Cafeaua yemenită nu mai este atât de căutată ca acum 500 de ani, însă Yemen rămâne printre cele mai mari țări exportatoare de cafea.

 

De unde se cumpără

Sunt numai trei firme de la care putem fi siguri că vând cafea yemenită.

  • Volcanica vinde Yemen Matari Coffee, cafea crescută în regiunea Bani Mattar, la 1300m altitudine. Bani Mattar este unul dintre cele mai vechi locuri în care încă se mai plantează cafeaua.
  • Sweet Maria’s este o companie care vinde boabe verzi de cafea de peste tot din lume. Boabele verzi de cafea din Yemen vândute de ei sunt din regiunea Bani Ismail și Bana Mattar.
  • Port of Mokha este o firmă care încearcă să reînvie consumul de cafea yemenită. Ei vând numai cafea din Yemen și care livrează peste tot în lume.

Cum se prepară în Yemen

În funcție de cum este preparată, cafeaua are un alt gust. Yemeniții o prepară folosind scorțișoară, ghimbir sau stafide. Iată câteva rețete:

  • Cafea cu ghimbir

Se amestecă 250 de ml de apă cu  6 lingurițe de cafea, 5 lingurițe de zahăr, și 2 de pudră de ghimbir.

  • Cafea cu scorțișoară ș cardamon

Se amestecă 250 de ml de apă cu 6 lingurițe de cafea, 4 lingurițe de zahăr, o jumătate de linguriță de scorțișoară și jumătate de linguriță de caramon.

  • Cafea cu șofran și scorțișoară

Se amestecă 250 de ml de apă cu 2 lingurițe de cafea cu o jumătate de linguriță de șofran.

Pentru toate cele trei rețete de cafea, yemeniții folosesc un ibric în pare pun amestecul și pe care îl așază pe foc până când lichidul ajunge la punctul de fierbere. Imediat după aceea, ei iau ibricul de pe foc și fac același lucru pentru încă două ori, astfel încât cafeaua să dea în fiert de trei ori. Lichidul din ibric este lăsat să se domonească și apoi turnat în pahare. Yemeniții servesc cafeaua cu fursecuri, curmale și fructe uscate.